sâmbătă, 6 august 2011

cand spiritul se pierde

In biserica, la Sfantul Maslu se aduna o multime de credinciosi, fiecare cu o problema personala - boala, ganduri negre, slabiciune psihica etc., stiut fiind ca ritualul acesta savarsit de mai multi preoti in zilele de post are mare putere  de vindecare.
Asadar, lume multa - femei mai in varsta sau mai tinere, elegant imbracate sau nepreocupate de aspectul lor, batrani cu parul alb, garboviti, sprijinindu-se in toiag si barbati in putere - asteptand nerabdatoare, in jurul mesei incarcata cu sticle de ulei, paine si faina (acestea sunt sfintite in timpul ritualului), sosirea preotilor si inceperea slujbei. Fiecare si-a gasit un loc al sau - cei mai norocosi in fata, chiar langa masa, unde vor avea privilegiul sa atinga vesmantul preotului atunci cand acesta va tamaia sau va citi din Evanghelie si ceilalti in spatele lor. Doar cativa stau la distanta, smeriti, si nu se amesteca in multime.
O tanara soseste ceva mai tarziu si vrea sa aseze pe masa o paine si o sticla de ulei. Pentru asta este insa necesar sa treaca prin multime si sa gaseasca loc pe masa. Intentia ei declanseaza reactii: "domnisoara, unde te bagi?",  "nu ai loc aici, du-te in partea cealalta!", "unde vrei sa le pui, nu vezi ca nu mai incap?" "asa, pune sticla de ulei fara dop, ca sa se verse si sa ne murdarim!". Nimeni nu zambeste, nimeni nu incearca sa fie binevoitor. Cu chiu cu vai, alimentele isi gasesc un loc pe masa si tanara se retrage in multime.
Intr-un colt de masa, doua batrane isi disputa inca locul din fata, dar sunt intrerupte de preotii care sosesc si incep slujba. Toata lumea isi face cruce cu frenezie si pandeste momentele in care trece preotul pentru a-i putea saruta haina.
Prima dintre Evanghelii face referire la cea dintai porunca pe care a lasat-o Iisus: "Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta si din tot sufletul tau si din toata puterea ta si din tot cugetul tau; iar pe aproapele tau, ca pe tine insuti."  Asculta cineva din cei prezenti, cu adevarat?
Mai mira cu ceva daca spun ca in timpul slujbei, in timp ce oamenii i se ingramadeau sub poala, un preot si-a scos din buzunar telefonul - un ipod! -ca sa-si verifice apelurile?
Credinta e asta, oare?

Un comentariu:

  1. Scuza-ma, dar ce legatura are faptul ca se uita la telefon cu credinta (lui personala, in cazul asta..). Mi se pare mai firesc sa vorbesti de bun simt sau respect.

    RăspundețiȘtergere